Notre thèse, La construction des identités carcérales dans le discours des prisonniers. Approche comparée français et roumain, propose une analyse des milieux carcéraux français et roumain dans une perspective sociolinguistique. Nous proposons une vision pluridisciplinaire de l’analyse du milieu de réclusion, ainsi que du discours carcéral en vue de comprendre les manifestations langagières des sujets-parlants constituant notre échantillon. Pour ce qui est de la mise en pratique du discours de la prison, notre thèse la discute en termes de prémisse pour l’expression de l’identité multiple du sujet-parlant détenu et comme moyen d’intégration sociale de celui-ci dans le nouveau groupe social. Le principe qui est à la base de cette recherche est celui de valorisation. Pour avoir une vision complexe du monde carcéral, nous puisons à la fois dans des sciences linguistiques et non linguistiques qui permettent, d’une part, la compréhension du milieu de réclusion en tant que milieu dichotomique et clos, et, d’autre part, l’ouverture de pistes de recherche sociolinguistique. Cette thèse à été construite suite à un travail de terrain auprès de 100 personnes privées de liberté et grâce à la connaissance in situ de ce que nous appelons intimité carcérale. Nous partons de la définition de ce concept pour mieux mettre en évidence l’écart qui s’établit entre l’individuel déviant et la collectivité normative, plus précisément pour souligner l’essence de la psychologie sociale, c’est-à-dire « le conflit entre l’individu et la société. » Notre recherche analyse deux hypostases du sujet-parlant détenu : dans son milieu quotidien, lors du processus de socialisation et de construction de l’identité carcérale multiple à l’aide des relations non officielles et dans des situations de communication officielle. Cette thèse est composée de 3 parties, avec un total de 6 chapitres. Tout d’abord, nous nous penchons sur le contexte social caractérisant les deux milieux de réclusion, ce dernier devenant progressivement le point d’appui pour la mise en discussion des identités carcérales. / Our thesis, Construction of prison-related identities in detainees’ speech. A comparative vision on the French and Romanian fields, of Romanian and French prison-related environments proposes an analysis from a sociolinguistic perspective. We put forth a multidisciplinary analysis of the prison-related environment and of the prison speech with the purpose of understanding the linguistic manifestations and behaviours of the subject-speakers making up our sample group. As concerns the putting into practice of detainees’ speech, our thesis considers it as a premise for the expression of the multiple identity of the detainee subject-speaker and as a means for his social reintegration into the new social group. The principle underlying the current research is that of exploitation of results. In order to have a complex vision of the prison-related world, we put together linguistic and non-linguistic sciences which could allow us, on the one hand, to understand the prison-related environment as a closed and dichotomic environment and, on the other hand, to open up new sociolinguistic researches. The current thesis was built as a result of a field work which meant getting into contact with 100 persons in custody and getting to know in situ what we call prison-related intimacy. We start out in our scientific approach by defining this concept to underline the distance between the deviant individual and the regulatory collectivity, more exactly to point out the essence of the social psychology, which is "the conflict between the individual and the society". Our research analyses two aspects of the detainee subject-speaker: in its daily environment, during the process of socializing and building the multiple prison-related identity by means of the unofficial relationships and in official communication situations. The thesis is structured in three parts, having a total of 6 chapters. In the first part, we concentrate on the social context characterizing the two prison-related environments, the latter progressively becoming a support point in discussing the prison-related identities. / Teza noastră, Construirea identităţilor carcerale în discursul deţinuţilor. O viziune comparată asupra domeniilor francez şi român, a mediilor carcerale francez şi român propune o analiză din perspectivă sociolingvistiă. Propunem o analiză pluridisciplinară a mediului carceral şi a discursului închisorii cu scopul de a înţelege manifestările şi comportamentele lingvistice ale subiecţilor-vorbitori care constitue eşantionul nostru. In ceea ce priveşte punerea în practică a discursului deţinuţilor, teza noastră îl discută ca premisă a exprimării identităţii multiple a subiectului-vorbitor deţinut şi ca mijloc de integrare socială a acestuia în cadrul noului grup social. Principiul care stă la baza acestei cercetări este cel al valorizării. Pentru a avea o viziune complexă asupra lumii carcerale, reunim ştiinţe lingvistice si nelingvistice care să ne permită, pe de o parte, înţelegerea mediului carceral ca mediu dihotomic şi închis şi, pe de alta parte, deschiderea de piste de cercetare sociolingvistică. Această teză a fost construită ca urmare a unei munci de teren care a însemnat contactarea a 100 de persoane private de libertate şi cunoasterea la faţa locului a ceea ce noi numim intimitate carcerală. Plecăm în demersul nostru ştiinţific de la definirea acestui concept pentru a pune în evidenţa distanţa care se stabileşte între individualul deviant şi colectivitatea normativă, mai exact pentru a sublinia esenţa psihologiei sociale, adică « conflictul intre individ si societate. » Cercetarea noastră analizează doua ipostaze ale subiectului-vorbitor deţinut : în mediul său cotidian, în timpul procesului de socializare şi de construire a identităţii carcerale multiple cu ajutorul relaţiilor neoficiale şi în situaţii de comunicare oficiale. Această teză este structurată în 3 părţi, cu un total de 6 capitole. In prima sa parte, ne concentrăm pe contextul social ce caracterizează cele două medii carcerale, acesta din urmă devenind progresiv punctul de sprjin în discutarea identităţilor carcerale.