Le système urbain roumain este relativement neuf, créé par plusieurs vagues d’urbanisation. Les critères pour la nomination des villes et des municipalités sont objectifs mais la désignation des localités est souvent subjective, en existant des villes rurales et des communes urbaines. Le terme interstitiel n’existe pas dans l’urbanisme et dans l’aménagement du territoire qu’à une micro-échelle. L’intérêt d’étudier ce type de villes réside dans le fait que, par leur nature périphérique, elles ne sont pas visibles dans le champ scientifique (roumain, au moins). Le choix de l’interstitiel est motivé par la ressemblance avec l’interstitiel défini en architecture. Pourquoi « villes interstitielles » et pas « villes intermédiaires »?• Intermédiaire = état dans une hiérarchie, une situation entre deux états, avec une connotation plutôt positive, certains auteurs insistant même que c’est une position privilégiée, de nœud territorial (Nadou, 2010). • Interstitiel = extension dans le territoire de la définition donnée par l’urbaniste: position spatiale périphérique, insignifiance, désordre, état négatif des choses. Théoriquement, les espaces polarisés par les grandes villes sont plus attractifs que les autres. Est-ce la réalité? Que se passe-t-il dans les espaces qui ne sont pas polarisés ? L’instrument approprié pour déterminer les aires d’influence est le modèle de Huff. C’est le modèle théorique utilisé pour analyser les espaces interstitiels, à plusieurs niveaux, à partir des métropoles régionales jusqu’aux chefs-lieux de département. Ce modèle est basé sur l’attraction en fonction de la masse (fonctions, services) des villes et calcule les limites d’influence en définissant une probabilité de relation qui est le rapport entre l’influence d’un centre et l’influence de l’ensemble des centres: Pij = Fji / ∑(Fki) (la probabilité pour qu’un habitant du point i aille au point j est égale à la force d’attraction du point j à la somme des forces d’attraction de tous les centres 1..k..n).Après la détermination théorique des aires interstitielles, une méthode rélévante est l’anayse critique du PATN (Plan d’aménagement du territoire national) – Le réseau de localités, contient une série de critères dans la section Les principaux indicateurs quantitatifs et qualitatifs minimaux de définition des localités urbaines, que les municipalités et les villes doivent accomplir en vue de préserver leur statut administratif. En nombre de cas ces critères ne sont pas respectés et les cartes réalisés le prouve, sur la base des données statistiques fournies par les récensements et d’autres bases de données (INSSE, Ministères, Préfectures, Mairies). C’est ainsi qu’on a analysé huit critères, du point de vue statistique, des dix-sept existant. On n’a pas analysé tous les critères soit à cause de leur corrélation, l’un déterminant l’autre (par conséquent, un seul étant analysé), soit à cause du manque des données. Les cartes réalisées reflètent la situation des villes roumaines.Une méthode pour synthétiser les résultats et pour réaliser une typologie des établissements urbains roumains consisté dans la somme des rangs. Cette méthode consiste dans l’attribution d’un rang pour chaque unité administrative, pour chaque critère analysé. Le problème soulevé consiste dans l’hétérogénéité des données, à cause des années differentes de provenence; un autre problème consiste dans le manque des données statistiques, pour pouvoir analyser tous les critères. Ce travail démontre le fait qu’une partie des petites villes, même si elles ont une bonne accessibilité et sont de proximité avec les grandes villes, sont plus vulnérables et susceptibles d’être des villes interstitielles. Notre travail peut être continué par l’analyse des indicateurs restants et par l’intermédiaire d’autres méthodes statistiques (la classification ascendente hiérarchique, l’analyse en composantes principales). / The Romanian urban system is relatively new, created by several waves of urbanization. The criteria for the appointment of cities and municipalities are objective but the designation of localities is often subjective, existing rural towns and urban communes. The term interstitial does not exist in urban planning and land use as a micro-scale.The interest in studying this type of cities lies in the fact that, by their nature device, they are not visible in the scientific field (Romanian, at least). The choice of interstitial is motivated by the resemblance to the interstitial defined architecture. Why "interstitial cities" and not "intermediate cities"?• Intermediate = status in a hierarchy, a situation between two states, with a positive connotation rather, some authors even insisting that it is a privileged position, territorial node (Nadou, 2010).• Interstitial = extension in the territory of the definition given by the planner: spatial position device, insignificance, disorder, negative state of affairs. Theoretically, spaces polarized cities are more attractive than others. Is this reality? What happens there in spaces that are not polarized? The appropriate instrument to determine areas of influence is the Huff model. This is the theoretical model used to analyze the interstitial spaces at various levels, from the cities to the regional chief towns of the department. This model is based on the attraction of the mass function (functions and services) cities and calculates the limits of influence defining a probability of relationship is the relationship between the influence of a center and the influence of all centers: Pij = FJI / Σ (Fki) (the probability that an inhabitant of i go to j is equal to the force of attraction of point j to the sum of all forces of attraction centers .. 1 .. k n).After the theoretical determination of interstitial areas, a relevant method is the critical analysis of PATN (National Territory’s Development Plan) - The network of localities, contains a series of criteria in the section The main quantitative and qualitative indicators to define minimum urban localities, municipalities and cities must do to preserve their administrative status. In many cases these criteria are not accomplished and the maps proved it, on the basis of statistical data provided by the Census and other databases (INSSE, Ministries, Prefectures, town halls).Thus we analyzed eight criteria, the statistical point of view, of the seventeen existing. We did not test all criteria either because of their correlation, one determines the other (hence, one being analyzed), either because of lack of data. The maps produced reflect the situation of Romanian cities.A method for synthesizing the results and to make a typology of Romanian urban establishments consisted of the sum of ranks. This method consists in assigning a rank for each administrative unit and for each criteria analyzed. The problem is in the heterogeneity of data, due to the different years, another problem is the lack of statistical data to analyze all criteria. This work demonstrates the fact that some small towns, even if they are good accessibility and proximity to large cities, are more vulnerable and likely to be interstitial cities. Our work can be continued by analyzing the remaining indicators and through other statistical methods (hierarchical ascend classification, the principal component analysis). / Sistemul urban românesc este relativ recent, creat prin mai multe baluri de urbanizare. Criteriile de înființare a municipiilor și orașelor sunt obictive dar alegerea localităților este adesea subiectivă, existând „orașe rurale” și „comune urbane”. Termenul interstițial nu există în urbanism și în amenajarea teritoriului decât la micro-scară.Interesul cu care poate fi studiat acest tip de orașe constă în faptul că, prin însăși natura lor periferică, acestea nu sunt vizibile în câmpul științific (românesc, cel puțin). Alegerea termenului interstițial este motivată de asemănarea cu termenul interstițial definit de arhitectură. De ce „orașe interstițiale” și nu „orașe intermediare”?• Intermediar = stare într-o ierarhie, o situare între două stări, cu o conotație mai degrabă pozitivă, unii autori insistând chiar că aceasta este o poziție privilegiată, de nod teritorial (Nadou, 2010). • Interstițial = extense în teritoriu a definiției date de urbanism: poziție geografică periferică, nesemnificativ, dezordine, stare negativă a lucrurilor.Teoretic, spațiile polarizate de marile orașe sunt mai atractive decât altele. Este aceasta realitatea? Ce se întâmplă în spațiile nepolarizate? Instrumentul potrivit pentru a determina ariile de influență este modelul lui Huff. Este modelul teoretic pentru a analiza spațiile interstițiale, la mai multe niveluri, plecând de la metropolele regionale până la reședințele de județ. Acest model este bazat pe atracția determinată de masa orașului (funcții, servicii) și calculează limitele definind o probabilitate a relației care este raportul dintre influența unui centru și influența tuturor centrelor: Pij = Fji / ∑(Fki) (probabilitatea pentru ca un locuitor din punctul i să meargă în punctul j este egală cu forța de atracție a punctului j la suma forțelor de atracție ale forțelor de atracție ale tuturor centrelor 1..k..n). După determinarea teoretică a ariilor interstițiale , o metodă relevantă este analiza critică a PATN (Planul de amenajare a teritoriului național) – Rețeaua de localități; acesta conține o serie de criterii în secțiunea Principalii indicatori cantitativi și calitativi minimali în definirea localităților urbane, pe care municipiile și orașele trebuie să le îndeplinească pentru a-și păstra statutul administrativ. În numeroase cazuri aceste criterii nu sunt respectate iar hărșile realizate dovedesc acest lucru, pe baza datelor statistice furnizate de recensămintele populației și ale altor baze de date (INSSE, Ministere, Prefecturi, Primării). Astfel au fost analizate opt criterii, din punct de vedere statistic, dintre cele optsprezece existente. Nu au fost analizate toate criteriile fie din cauza corelației dintre ele, unul determinându-l pe celălalt (prin urmare, doar unul dintre ele fiind analizat), fie din cauza lipsei datelor. Hărțile realizate reflectă situația orașelor românești.O metodă pentru a sintetiza rezultatele și pentru a realiza o tipologie a orașelor românești este cea a sumei rangurilor. Această metodă constă în atribuirea de ranguri pentru fiecare dintre unitățile administrative, pentru fiecare criteriu analizat. Problema ridicată constă în eterogenitatea datelor, din cauza anilor diferiți de proveniență; o altă problemă constă în lipsa datelor statistice, pentru a putea analiza toate criteriile. Această lucrare demonstrează faptul că o parte din orașele mici, chiar dacă au o accesibilitate ridicată și sunt în apropierea marilor orașe, sunt mai vulnerabile și susceptibile să fie orașe interstițiale. Lucrarea noastră poate fi continuată prin studierea indicatorilor neanalizați în cercetare și prin intermediul altor metode statistice (clasificarea ascendentă ierarhică, analiza în componente principale).